Compostarea este un proces de reutilizare a resturilor alimentare si a deseurilor din curte pentru a produce ingrasaminte. Este o modalitate excelenta de a imbunatati starea de sanatate a curtii si a gradinii Dvs. Prin compostare se reduce cantitatea de deseuri organice care se indreapta catre depozitul de deseuri.
Compostul este o materie organica bogata in nutrienti care s-a descompus in prezenta oxigenului (un proces aerob). Acest proces de descompunere se numeste compostare. Acasa, puteti folosi compost pentru gazon, gradina sau plante de casa.
Materia organica are de obicei mai mult carbon decat azot. Raportul dintre cele doua elemente se numeste raportul carbon/azot. Microorganismele isi obtin energia si isi construiesc corpurile din carbon, iar din azot obtin proteine, material ereditar si structura celulara. Compostarea este cea mai rapida cand 30-35% din amestec este carbon pe unitatea de azot. Acest raport magic provine din faptul ca microorganismele, din prima faza a compostarii au nevoie de azot si carbon in aceasta proportie. Pana la finalizarea procesului, pe un procent de azot vor reveni zece procente de carbon, deoarece carbonul se consuma in producere de energie. Daca carbonul depaseste acest raport, procesul se va incetini, insa daca azotul este preponderent, vom obtine un amestec mirositor, fluid, care fermenteaza. Este necesara o cantitate suficienta de oxigen pentru functiile vitale ale micilor creaturi care vor desavarsii descompunerea. Cantitatea potrivita de aer este furnizata intr-un strat cu densitate moderata, nu prea rasfirata, dar in nici un caz prea densa. Conținutul de umiditate trebuie sa fie in jur de 40%. Daca umiditatea este excesiva, va umple porii si aerul nu va putea circula, astfel nu se asigura cantitatea necesara de oxigen. Daca, pe de alta parte, este prea uscat, microorganismele care realizeaza descompunerea nu primesc suficienta apa pentru functiile lor vitale.
Formatori humici cruzi (verzi)
La formatorii de humus cruzi, proportiile de azot sunt prezente intr-o masura mai mare decat raportul optim de 1:30 azot pe carbon. Exemple sunt iarba proaspat cosita, parti de plante verzi (frunze, tulpini), fecale de animale, gunoi de grajd.
Formatori humici fibrosi (maro)
Pe masura ce acesti formatori de humus se usuca, acest raport se schimba si carbonul devine preponderent. Tulpinile verzi ale cerealelor vor fi paie, iarba va fi fan, iar frunzele verzi vor deveni uscate. In generatoarele de humus fibros, sunt mai mult de 30-35 de unitati de carbon per unitate de azot. Exemple sunt fanul, paiele, frunzele uscate, scoarta, aschii de lemn, rumegus, hartie.
Beneficiile compostarii
Creste materia organica din sol si ajuta la construirea unei structuri radicale solide.
- echilibreaza pH-ul solului;
- face nutrientii din sol mai disponibili pentru plante;
- atrage rame, considerate cele mai benefice in procesul de compostare;
- face ca solurile argiloase sa fie aerisite;
- imbunatateste capacitatea solurilor nisipoase de a retine umezeala si de a rezista la eroziune;
- creste continutul de vitamine si minerale al legumelor cultivate intr-o gradina bogata in compost;
- elimina dependenta de ingrasaminte chimice.
Atentie!
Nu adaugati lactate, carne, grasimi, oase, uleiuri, deseuri de la animale de companie, resturi de fructe de mare, citrice, banane in compostul de acasa. Acestea pot provoca un miros urat si pot atrage daunatori la compost.
